 Un numar considerabil de solicitanti de vize canadiene se pomenesc cu scrisori de la autoritatile de imigratie in care sunt avertizati ca s-ar putea sa fie refuzati pe motive medicale daca nu ofera informatii si documente suplimentare de natura a evita acest deznodamant. In ultimii ani asemenea scrisori primesc tot mai frecvent parintii sponsorizati de cetateni sau rezidenti permanenti canadieni, ceea ce se poate explica prin conditiile medicale asociate varstei, dar poate fi si rezultatul unei exigente sporite (incurajata, probabil, de Departamentul Imigratiei) din partea doctorilor canadieni ce sunt chemati sa analizeze rezultatele examenelor medicale.
In cele ce urmeaza, vom examina procedurile implicate in evaluarea examenelor medicale si mijloacele disponibile pentru reducerea riscurilor generate de un rezultat defavorabil. Mentionam de la bun inceput ca, desi mai frecvente la categoria parintilor sponsorizati, aceste riscuri planeaza asupra tuturor categoriilor de imigranti, fie ei permanenti sau temporari, ori selectionati la nivel federal sau provincial1. De asemenea, trebuie subliniat ca exista cateva categorii de imigranti pentru care respingerea pe motive medicale se poate produce numai in cazul in care se ajunge la concluzia ca acceptarea lor ar constitui un pericol pentru sanatatea sau securitatea publica (art. 38 lit. a si b din IRPA, adica Legea canadiana a Imigratiei - ’’Immigration and Refugee Protection Act’’); aceste categorii sunt sotii sau descendentii sponsorizati de cetateni si rezidenti permanenti canadieni, solicitantii statutului de refugiat si asa-zisele ’’persoane protejate’’, precum si sotii sau descendentii acestora. Problemele cele mai delicate le ridica litera c din mentionatul articol 38, care se refera la restul imigrantilor (deci nu se aplica celor de mai sus) si care ii considera inadmisibili din punct de vedere medical nu numai pe cei aflati in situatiile amintite la literele a si b, dar si pe cei de la care ’’este de asteptat in mod rezonabil sa cauzeze o solicitare excesiva din partea serviciilor sociale si de sanatate’’ canadiene. In legatura cu aplicarea acestui articol din IRPA, s-a acumulat un volum considerabil de hotarari judecatoresti (care, dupa cum se stie, au in Canada valoare de ’’precedent’’, obligatoriu pentru toate cazurile similare), precum si numeroase instructiuni ale Departamentului Imigratiei, concentrate intr-o succesiune de Buletine Operationale despre care Ghidurile puse la dispozitia publicului nu pomenesc mai nimic.
In primii ani dupa intrarea in vigoare a IRPA, in 2002, declararea ca inadmisibila a unei persoane se ghida exclusiv dupa explicatiile vagi cuprinse in art. 1(1)(a) din Regulamentul de aplicare a IRPA (cunoscut sub prescurtarea IRPR), care definesc ’’solicitarea excesiva din partea serviciilor sociale si de sanatate’’ ca fiind prezenta atunci cand cheltuielile anticipate pentru serviciile respective ar depasi costul lor mediu pe cap de locuitor pentru o perioada de 5 ani consecutivi ultimului examen medical, afara numai daca nu exista dovezi ca tratamentul s-ar prelungi dincolo de aceasta limita, caz in care perioada luata in calcul va fi de 10 ani; de asemenea, tot ’’solicitare excesiva’’ ar fi si un tratament care ar prelungi timpul de asteptare al celor ce sunt deja cetateni sau rezidenti permanenti canadieni si ar spori astfel mortalitatea sau morbiditatea in randurile acestora. Datorita acestor termeni foarte generali, practicile aplicate si decizile adoptate variau in mod considerabil de la o ambasada la alta si depindeau in buna masura de perceptia subiectiva a medicilor si functionarilor implicati in procedura respectiva.
Momentul care a marcat o cotitura in evaluarea inadmisibilitatii medicale l-a reprezentat sentinta Curtii Supreme a Canadei pronuntata in Hilewitz v. MCI, si in de Jong v. MCI, in octombrie 2005, care in esenta impune autoritatilor de Imigratie sa tina seama, atunci cand evalueaza nivelul de solicitare a serviciilor respective, si de intentia si capacitatea celui in cauza si a familiei sale de a nu recurge la acele servicii sau/si de a-si asuma costurile implicate. Au trebuit sa mai treaca alti trei ani de solutii controversate si dispute judiciare pana cand Departamentul Imigratiei a distribuit un set sistematizat de instructiuni, concentrate in Buletinul Operational nr. 063 din septembrie 2008, urmat apoi de alte precizari cuprinse in Buletinul Operational nr. 063B din iulie 2009. Instructiunile respective detaliaza cu minutiozitate atat obligatiile medicilor, cat si ale functionarilor de la ambasade care iau decizia finala.
In ordinea de idei care ne intereseaza, iata cele mai relevante aspecte:
a) In primul rind, trebuie precizat ca dosarul va fi refuzat indiferent daca cel lovit de inadmisibilitate medicala este chiar titularul sau un alt membru al familiei care solicita viza respectiva. Pentru a se evita eludarea in viitor a prevederilor privind ’’solicitarea excesiva’’, este obligatoriu ca si eventualii mebri de familie ce nu emigreaza pentru moment (de exemplu copiii incredintati unei persoane de care titularul a divortat) sa fie examinati medical in cadrul aceluiasi dosar.
b) Din punct de vedere procedural, primul semn ca ceva nu este in regula il reprezinta primirea unei scrisori din partea Ambasadei (medical furtherance) insotita de un plic sigilat adresat doctorului care a efectuat vizita medicala, in care sunt instructiuni pentru teste suplimentare. Pentru cei ce doresc cu adevarat sa evite complicatii viitoare, acesta este momentul sa se asigure de asistenta profesionala calificata, daca nu au facut-o pana atunci.
c) Daca medicul canadian responsabil pentru ambasada respectiva (cel ce raspunde de Ambasada din Bucuresti are sediul la Viena) nu este satisfacut de rezultatul acestui demers (uneori chiar si fara sa mai trimita o prealabila furtherance), ambasada expediaza candidatului o scrisoare denumita ’’procedural fairness letter’’ in care il avertizeaza ca dosarul ar putea fi refuzat pe motive medicale si il invita, daca nu accepta aceasta perspectiva, sa supuna atat o declaratie de intentii (in sensul ca isi va asuma costul serviciilor sociale), cat si un plan amanuntit privind modul cum va traduce in viata aceasta intentie.
d) Daca nici dupa primirea celor prezentate la litera c) medicul nu este multumit, sau daca cel in cauza nu raspunde la scrisoare, urmeaza in mod normal o scrisoare de refuz din partea ambasadei.
Pentru ca persoana vizata sa stie cum sa prepare planul sus-amintit, trebuie in primul rand sa cunoasca ce anume servicii sociale ar putea fi supra-solicitate, precum si care este costul lor pe perioada de 5 sau 10 ani luata in considerare, ceea ce ambasada este obligata sa includa in scrisoarea de la lit. c. Cu titlu pur exemplificativ, pragul respectiv se situeaza, pentru o perioada de 5 ani, la peste 25.000 de dolari si se reinoieste la fiecare inceput de an. Prin servicii de sanatate se inteleg acelea pentru care majoritatea fondurilor provin de la guvern si care includ cheltuieli cu medicul de familie, spitale, laboratoare si medicamente, iar serviciile sociale, cu aceeasi sursa de finantate, includ cheltuieli cu educatia, reabilitare profesionala, asistenta (inclusiv insotitor) si aparatura diversa.
Planul detaliat ce trebuie sa insoteasca declaratia de intentii (pentru aceasta exista un model inclus in instructiuni), va fi evaluat in lumina unei multitudini de criterii, dintre care amintim:
1) Daca se are in vedere procurarea directa de servicii, fara contributie financiara, de catre familia celui lovit de inadmisibilitate medicala sau de alte persoane ori organizatii (cum ar fi cele ale comunitatii etnice respective sau asociatii caritabile), medicul si functionarul de imigratie sunt instruiti sa verifice daca aceasta alternativa este credibila, adecvata nevoilor individului in cauza si conforma standardelor canadiene locale, inclusiv in ceea ce priveste calificarea necesara.
2) Daca se are in vedere achizitionarea de servicii private, contra cost, atentia autoritatilor se va concentra asupra disponibilitatilor financiare ale familiei respective, precum si asupra existentei unor institutii de profil in viitoarea raza de domiciliu a persoanei vizate. De aceea, instructiunile impun indicarea expresa a institutiei si identificarea conducatorului acesteia, pentru a fi contactat, in scopul de a se stabili ce experienta si calificare au cei ce vor presta serviciile respective si de cand functioneaza institutia in cauza. Functionarul insarcinat cu luarea deciziei finale este obligat, printre altele, sa verifice daca titularul dosarului (sau sponsorul) va mai indeplini conditia eliminatorie a fondurilor minime dupa ce se scad sumele necesare pentru 5 sau 10 ani, dupa caz, precum si ce sanse are ca veniturile sale de-a lungul perioadei respective sa acopere atat subzistenta familiei, cat si serviciile pentru persoana altminteri inadmisibila. In aceeasi ordine de preocupari, functionarii de imigratie sunt indemnati sa verifice daca acea persoana a facut apel in trecut la servicii cu finantare publica si daca familia sa a facut deja demersurile necesare pentru a beneficia de servicii private in ipoteza aprobarii dosarului.
Daca se profileaza un refuz, in pofida incercarilor de a satisface cerintele ambasadei, sau daca se stie de la bun inceput ca titularul sau unul din membrii familiei sale sunt inadmisibili medical, mai exista inca o sansa de reusita daca se demonstreaza prezenta unor motive umanitare (Humanitarians and Compassionate grounds, H&C). Practica a aratat ca un asemenea demers are mult mai multe sanse de reusita daca persoana respectiva se afla deja in Canada (de pilda ca vizitator). Motivele umanitare pot fi dintre cele mai diverse; definitia legala se refera la perspectiva pentru persoana respectiva de a fi supusa la suferinte neobisnuite, nemeritate si disproportionate in ipoteza ca cererea sa nu este aprobata. Foarte important de retinut: exceptarea de la prevederile art. 38 lit. c trebuie ceruta in mod expres; nu este de obligatia functionarului de imigratie sa constate din oficiu existenta unor asemenea motive cata vreme nu se mentioneaza nimic in cererea de viza res-pectiva.
Daca toate incercarile de a evita refuzul au esuat, se mai poate solicita, cu putine sanse de succes, o revizuire administrativa. Dincolo de aceasta, trebuie facuta deosebirea daca este vorba de persoane sponsorizate sau de alte categorii de solicitanti. Pentru cei dintai, sponsorul are la dispozitie, in toate cazurile, calea apelului la Immigration and Refugee Board-Immigration Appeal Division (IAD). Daca nici la IAD nu a avut succes, se poate adresa Curtii Federale, cerand mai intai o aprobare de principiu (leave) prin care Curtea isi exprima acordul de a ’’asculta’’ cazul, si numai daca obtine aceasta aprobare poate depune cererea de revizuire judiciara propriu-zisa. Cu exceptia sponsorilor, celelalte categorii de imigranti refuzati pentru inadmisibilitate medicala nu se pot adresa decat direct Curtii Federale, in conditiile mai sus expuse si in limitele unui termen care variaza dupa cum respectivul se afla in interiorul sau exteriorul Canadei. Desi procedura este foarte sofisticata, de-a lungul ultimilor ani s-au acumulat numeroase decizii favorabile ale Curtii Federale, in mare masura si datorita incalcarii frecvente de catre functionarii de la ambasade a instructiunilor de care ne-am ocupat. Fiind vorba de o materie deosebit de ’’tehnica’’, este foarte important pentru cei amenintati cu perspectiva unui refuz de a se adresa unui profesionist nu dupa ce au primit refuzul, ci inca de la primele semne ale viitorului dezastru.
1 Este important de retinut ca desi selectia imigrantilor pentru provincia Quebec se efectueaza, de regula, de catre Ministerul provincial al Imigratiei si Comunitatilor Culturale (MICC), odata ce obtin certificatele de selectie sau de acceptare din partea Quebec, toti imigrantii respectivi trebuie sa se adreseze autoritatilor federale pentru a obtine vizele propriu-zise, iar aceasta formalitate este precedata in majoritatea cazurilor de o vizita medicala.
ALEXANDRU DAN GHECIU
Articolele din ZigZag Român-Canadian pot fi preluate numai cu conditia citarii sursei
TAG list : pentru, aceasta, trebuie, respective, servicii, medicale, poate, partea, imigratie, motive,
Adauga comentariu :
|
ARTICOLE DIN ACEEASI CATEGORIE
» Sistemul federal de selectie a imigrantilor economici a fost din nou modificat
» Noutati despre eliminarea vizelor pentru romani si integrarea imigrantilor cu studii
» Ce ne mai asteapta inainte de vacanta parlamentara
» Falsii consultanti in imigratie, pasibili de pedeapsa cu inchisoarea
» A aflat si Guvernul ce stia toata lumea: selectia imigrantilor in Quebec nu raspunde nevoilor de munca ale provinciei
» Actiuni guvernamentale in sprijinul imigrantilor
» Proiectul de lege privind regimul refugiatilor
» Canada ar trebui sa primesca mai multi imigranti investitori
» Lansarea programului ’’Experienta din Quebec’’ si reglementarea profesiei de consultant in imigratie
» Criterii severe pentru consulantii in imigratie din Quebec
CELE MAI CITITE ARTICOLE
» Trucuri fiscale pentru impozitul pe anul 2009 (I)
» Acordul de securitate sociala Romania – Canada a fost semnat!
» Cum se mai poate imigra in Canada
» Ajutorul dat rudelor din Romania pentru obtinerea vizelor de studiu in Quebec
» Au intrat in vigoare noile criterii de selectie a imigrantilor
» Semintele de in – un excelent supliment alimentar natural
» Manuale, buletine operationale si ghiduri- noutatile verii
» In 2009 creste numarul imigrantilor
» Instalator -meseria care in Canada este considerata drept cea mai dificila din constructii
» Uniunea Europeana revine cu avertismentul de reintroducere a vizelor pentru Canada
CAMERA DE RIS
|
|
|
0 comentarii
